VALEA SĂRII
Lupoaica cu ochii de jad
Ascultă iubito, ce tăcere coboară
Din munți prin cetina verde de brad.
Un fior rece, un fum, o adiere de seară
Amestecă gânduri cu mirosul de nard.
Privește iubito, pe cer, ce minune astrală
Răsare la nord printre nori cenușii .
Privește iubito, e Steaua Polară,
Te uită cum lunecă lin printre vii.
Cum curge liniștită pe dealuri spre Vale
Și inundă câmpia de sare-n lumină.
Privește iubito, străluce’ totul în cale.
Privește, ascultă, ce tăcere divină!
Ascultă iubito, ce tăcere coboară,
Cum mângâie bruma cetina verde de brad.
Privește în jur, simți cum te împresoară?…
Sub haina lui deasă sunt tăceri care ard!
În Valea Sării e toamnă, pe cer nori cenușii,
Tăcerea cuprinde mansarda și zarea.
Vino iubito aproape, ca să-ți fiu, ca să-mi fii,
În tăcerea divină ascultă-mi chemarea.
Privește iubito, pe furiș se strecoară
O umbră sub poala întinsă a marelui brad .
Ascultă cum scrâșnește cu colții și te înfioară,
Cum urlă rănită… e lupoaica cu ochii de jad.
Privește iubito, ce lumină-i afară.
Vino să-ți prind la ureche stele cercei.
Din colții lupoaicei am să-ți fac o tiară
Din luceferi, din stele și din ochii ei !
Ascultă iubito , ce liniște amară!
Prin codri, prin munți, nu mai bântuie lupul.
Privește la umbra ce sub brad se strecoară
Căutându-și în zadar așternutul.
Sub poala de munte tăcerea-i de gheață…
Vino iubito mai aproape de mine,
Să privim amândoi Valea Sării în față,
Lupoaica cu ochii pădure trezește-o în tine.
O, tu, care ești, care arzi, cu ochii de jad,
Care sfârteci prin pântece, de dor și de jale,
Tu care urlii la lună și la stele ce cad,
Valea Sării trezește-o, ea doarme sub umbrele tale.
Redactor: Nela Viorica Boca
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 