Nicolaie Cismaru

POEM RUGINIU

o toamnă peste noi a poposit
zăpezile-i se-ngrămădesc pe creste
și norii dau cu zaruri de argint
pe tablă-n dimineți ca de poveste

privesc cum toamnele se adâncesc
pe fruntea mea neliniștit de calmă
atât de simplu și de nefiresc
mi se răriră firele de iarbă

iubito, împreună s-ascultăm
divinul cânt al florilor de toamnă
și prin tăpșanul nopții să-notăm
în alt tărâm iubita noastră doamnă

să ne-amăgim că vrem să regretăm
acele clipe triste de-ncordare
pe care am dorit să le uităm
cu optimism și-o altă disperare

atunci când cerul picura-va-n noi
un elixir al timpului albastru
ne-om potrivi în zboruri amândoi
tu o măiastră și eu un măiastru

cu frunzele pădurii să mă strigi
prin foșnetul poemului de toamnă
și cu-n suspin pe buze să atingi
sărutul meu iubita noastră doamnă

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu