Plouă
Cum se duse vara ca un foc de paie!
Și din codru frunza prinse-a ninge,
De prin ceruri curge nesfârșita ploaie
Iar poiana, fără tine, plânge.
Cum se duse urma nopților albastre,
Cu mirosul tău și cu suspine!
Și din cer sentința depărtării noastre
Varsă ploaie rece peste mine.
Cum se duse-n umbra nopților senine
Luna, ce ne lumina doar nouă!
Codru-și plânge frunza, eu te plâng pe tine
Și din lacrimile noastre plouă.
Și de ce poteca îți ascunde pașii
Cu covor de frunză ruginie?
Și de ce curg norii, ei ți-or fi părtașii
De mă-neacă-n ploaia plumburie?
Cum se duse vara și goli pădurea!
Și mă prinse pustnic pe coline;
Peste gânduri triste ce mă duc aiurea,
Plouă plânsul dragostei de tine.
Refactor: Florentina Savu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 