Mai rămâi… toamnă !
Mai rămâi, rămâi, târzie toamnă!
Peste vii mai las’ să steie bruma,
Te grăbești să pleci, distinsă doamnă…?
Vreau să stai, chiar dacă plouă-ntruna.
Nu goli de frunze încă ramul
Nu-i lua culoarea ruginie,
Nu lăsa să-nghețe, încă, geamul,
Mai rămâi puțin, toamnă târzie!
Monoton pe casă-mi cadă ploaia,
Poți să-mi ții fereastra aburită,
Nori de plumb să-ntunece odaia,
Te prefer așa posomorâtă.
Nu pleca, nu vreau încă să vie
Nici îngheț, nici viscol, nici zăpadă,
Hai mai stai puțin, toamnă târzie!
Să mai ții o frunză să nu cadă.
Nu mă-mpaci, plecând, cerându-ți scuze
Dar nu-mi lași nimic, târzie toamnă!
Poți să-mi iei și zilele ursuze
Că-mi aduci în prag ultima iarnă.
Și mă tem când suflă-n gemuri vântul,
Focu-i stins, și-i rece în odaie
Și vorbesc în șoaptă doar cu gândul,
Mor de frig… și-n piept mi-e vâlvătaie.
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 