Anca Man

În amurg

E vremea în amurg, văzduhul tace,
Prin ramuri goale vântul ațipește,
E-atâta liniște… atâta pace…
În suflet simt cum tihna poposește.

Pâlpâie o stea pe-o margine de cer,
Sub nori de fum luna-și croiește drumul,
În tăcere chiar și gândurile pier
,, ȘI NOAPTEA-ȘI CERNE PESTE TOATE SCRUMUL.”

Mai pun un lemn pe foc să nu se stingă,
Încet, căldura lui mă împresoară,
Jocul de umbre somnul mi-l alungă,
Un straniu simțământ mă înconjoară.

Ciudată stare mă cuprinde ușor,
Nu aș putea s-o definesc anume,
Nu-i teamă, nici durere, nu e nici dor,
Parcă ar fi… un început de lume…

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu