Între cer și pământ
Simt ziua cum curge și trece prin vene,
Simt noaptea zorind spre lumi infinite.
De ce se grăbesc ? Pot merge alene
Cu zâmbete calde pe vaste orbite.
Dar, ziua aleargă și noaptea se duce,
Pe căi plăsmuite pe cer și pământ,
De vor ajunge cumva la răscruce,
Porni-voi spre ceruri pe aripi de vânt.
Ziua aleargă mistuindu-și parfumul,
E prea grăbită spre fruntea-nserării
ȘI NOAPTEA-ȘI CERNE PESTE TOATE SCRUMUL…
Topindu-se în zori sub lacrima zării.
Într-o clepsidră se-nvârte sorocul,
Nu știm când ajungem la capăt de drum,
O viață avem ce arde ca focul,
În zile și nopți cu iz de parfum.
Între cer și pământ e doar un popas
În care petrecem c-un nimb ce ni-i dat,
O poală de zile și nopți de pripas,
O viață țesută într-un sacru palat.
Redactor: Nela Viorica Boca
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 