RUGĂ
Doamne, dă-mi tăria șoimului ce zboară
Și înfruntă vânturi fără să se-ncline,
Să mă lupt cu greul, când mă împresoară
Și să simt pe umeri, Mâna-Ți ce mă ține.
Doamne, dă-mi puterea stâncii de pe munte
Ce înfruntă geruri, fără a crăpa
Și-ale vieții valuri, cât ar fi de multe,
Să le spargi nainte de-a mă inunda.
Și să-mi fie pasul fără tânguire,
Zvelt, ca al cerboaicei ce-n desiș se pierde.
Să calc și prin cioburi, fără-mpotrivire,
Ca o mărturie celui ce nu crede.
Și-n deșertul vieții, dă-mi Doamne răbdarea
Unei mici cămile ce setea-și învinge.
În nisip, fă urme, să zăresc cărarea
Chiar dacă piciorul nu ți-l pot atinge!
Chiar și-n valea morții, Tu să fii cu mine
O făclie-aprinsă, albă, luminoasă
Și să-mi dai curajul unei mici albine
Ce nicicând nu uită drumul către casă.
Nu-ți cer multe Doamne, a mea bogăție
Ești chiar Tu și dacă mă mai poticnesc,
Știu că a Ta Mână, are-n ea tărie,
De jos mă ridică, să îți mulțumesc!
Redactor: Nela Viorica Boca
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 