Ei bine dragi prieteni, și în această seară voi supune atenției dumneavoastră o altă realizare poetică a colegei noastre Madiana Domnita Lascu !
De această dată poeta abordează complexa temă a existenței…
Extrapolând situații de viață unor momente inedite, poeta ne transpune prin lectură în lumea marilor adevăruri ale clipei care trece irepetabil…
Lectură plăcută tuturor și felicitări poetei!
Încă mai poţi…
Într-o lume-n care eşti descumpănit
Nu ştii ce să crezi şi-n cine să crezi,
Visul tău se pare că a luat sfârşit…
Verbul „a trăi”e doar să mimezi!
Dacă eşti onest nu te-mpaci cu gândul
C-ai venit pe-aici doar să pleci mai gol,
Nu poţi accepta până-ţi vine rândul,
C-ai venit pe-aici doar să joci un rol!
Parc-ai vrea mai mult, viaţa este scurtă
Of măi frate drag, tu eşti prefăcut…
Cât clipeşti din ochi, viaţe e pierdută
Iată trenul tău, deja a trecut!
Prețuieşte-ţi clipa, renunță la rol
Te văd amărât, nu eşti fericit
Sufletul tău frate zornăie a gol…
De eşti prefăcut, nu eşti împlinit!
Poate-n drama vieţii, e ultimul act
Verbul „a trăi” e doar la prezent…
Cu-a ta existență n-ai făcut contract
Gongul a bătut, sfârşit iminent!
Şi ar fi păcat când cade cortina
Doar în ultim ceas să realizezi,
Că din viața ta s-a ales ruina…
N-ai ştiut la timp, cum s-o abordezi!
Trezeşte-te frate, cât mai e un timp
Fă-ţi din clipă rai, cât încă mai poţi…
Un nou început e-n orice anotimp,
Vieţii să-i dai sens, tu încă mai poţi!
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 