Ioan Pop

… și te pătrunde arșița trandafirie, răsădind aripi fragile în copii…

O să-mi bat mintea, iubito, până-i plâng câinii de milă și tot îți voi trece sânii prin vâltorile materne ale scrisului de mână!… tot ce strâng ochii din valea vinului, o să se scurgă printre genele de smoală, pacoste, iar frenezia va dura o săptămână, nu o zi… o să-ți curgă-n sus izvoarele, până pe creasta de azur, iar poezia va sfârși pe unde soarele abia începe… nu îndur eu nepăsarea și sfârșenia amiezii, când toți mugurii vremelnici se deschid și te pătrunde arșița trandafirie, răsădind aripi fragile în copii… ți-a lăsat marea verdeață și sidef, prin toate cărțile de pe catedră și se bat note abstracte în pereți și ilustrate din Paris… nu e, însă, dimineață să umbrească înserarea și nici zi să-și lase noaptea de ajun, în sărăcie, doamna mea… oare n-are marea viață îndeajuns și poezie, să-ți tot dea peste măsură, ca acum, frumoasă fată, iar tu ești, oricum, o mare, mai dintâi ca universul să se bată pentru locul stăpânit de Marea Neagră?… și acum îți simt pe gură buzele mărturisirii ce-a rămas goală în focul nopților făgăduite de pe țărm și învelită, furibund, cu lâna lunii, care nu ține căldură, nici pe-atât… mă gândesc sau se gândește cineva, ascuns în mine, uneori, că-mi ești iubită și cu cât îți este arșița mai luminoasă, cu atât îmi sunt și mie serile mai austere și mai reci!… apoi crești, crește și marea insomniilor de smoală și sădești valuri în glastre de azur, cu aurore și-mi vorbești, marea vorbește și împarte ilustrate cu povești, cât ține strada zorilor, până la școală…

Redactor: Nela Viorica Boda

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu