Nicoleta Tudor

Diagnostic în ambulatoriu

Măicuță Românie ești bolnavă,
Agonizezi ambulatoriu zi de zi,
Căci starea-ți, vai, parcă atât de gravă
N-a fost nicicând și nici nu va mai fi

Ne pleacă doctorii peste hotare, iată,
Se duc pentru un trai mai omenesc
Iar tu rămâi săracă, netratată,
Și îți dispare sânge românesc

Și-apoi, bâtrânii tăi, măicuță, plâng,
Pentru că-ngheață-n casele sărmane,
Cu viața pentru-o zi mai fac un târg
În timp ce alții-adună banii în mormane

Ne mai rugăm la Domnul să te vindeci
Când brusc ne-apucă bruște-epifanii,
Tu-ți plâgi durerea și de noi te-ndupleci
Deși ai parte doar de golănii

Măicuță Românie, cât poți oare
Să ne iubești și să ne ierți necontenit?
Când ești călcată zilnic în picioare
Și ruptă ești de la apus la răsărit?

De-ar ști el Decebal ce ai ajuns
Când te-a lăsat o prea mândră prințesă,
De moarte ar fi iar, pe loc răpus,
Acum, că ești bolnavă și în lesă

Acum, când vor ca peste tine
Să se aștearnă întunericul și frigul,
Ce tratament în viață te mai ține
Când vezi cum se apropie cârligul

Să te agațe unde nu ți-e locul
Și să te denigreze pe nedrept?
Își varsă peste tine tot amocul
Lovindu-te cu sete drept în piept

Bolnavă și sărmană țărișoară
Prădată fără urmă de apel,
Ridică-te din umbra cea amară
Și cheamă-ți patrioții sub drapel.

Nicoleta Tudor

Poezia face parte din volumul Oceanul de iluzii.

Redactor: Nela Viorica Boda

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț