Anca Man

Sfârșit de poveste

,, Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratic”,
Într-o casă luminată din cătunul singuratic
Unde pâlpâie o lampă și focul se stinge-n vatră,
Plâng fără lacrimi doi ochi și o inimă de piatră.

Liniște-i peste cătun și e noaptea prea adâncă,
Sufletul prădat de gânduri trist e și nu doarme încă,
Nopți la rând singură stă, vegheată de-a lunii rază,
Doar în fundul curții latră un câine, ce stă de pază.

E doar ea de multă vreme… moșul i s-a prăpădit,
Iar copii, deși a vrut, Domnul nu i-a dăruit…
Privește cu ochii triști focul ce-n vatră se stinge,
Lacrimile i-au secat, numai sufletul îi plânge.

Gârbovită e de anii pe care îi duce-n spate,
O apasă crunt tristețea și o grea singurătate,
Cu Dumnezeu mai vorbește când icoana-n mâini o ține
Tot rostind la nesfârșit,, Doamne ai milă de mine.

Sunt singură și mi-e greu, și-mi este amară viața,
Doamne, nu sunt fericită când se-arătă dimineața,
Nu-mi doresc zile și ani ca să îi trăiesc așa,
Doar un loc… acolo sus… în împărăția Ta”.

Încet zorii se arată, lampa fumegă de-o vreme,
Doi ochi și o inimă n-au pe cine să mai cheme…
Un glas ce implora milă în tăcere s-a topit
Și-n cătunul singuratic… o poveste s-a sfârșit.

Redactor: Nela Viorica Boca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț