Veci
Eu am iubit în clipele din urmă
Ca un rănit cu zile-n semiluni,
Ca un rătăcit fără vreo turmă,
În piept cu dor, în brațe cu minuni.
Eu am luptat în viață pentru viață
Și încă mai am bătălii de dus…
În negrii-mi ochi se zbate-o albă față
Și un alt vânt pe zborul meu s-a pus.
Unde mă duce, nimenea nu știe,
Dar urma mea se umple de verdeață
Ca linul unui puf de păpădie,
Ca zâmbet lung legat la poli de-o ață.
Florile trudirii neînțărcate
Vor răsări în câmpuri și pietriș;
Nu sunt monede,-s clipe aruncate
Din vecii mei, din drumul meu pieziș.
Și cerul a fost greu, și suferința,
Dar totdeauna m-am umplut de sus.
Eu am iubit, aceasta-i biruința,
O-mparăție-n suflet… cu Isus.
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 