
CREMENEA
Materia în mine a pus și rai și iad
Și marea cârdășie ce-o-ndur cu poezia
Alăturea de care când mă ridic, când cad
Din veșnica-ncleștare ce-mi curmă armonia
Iar moartea mi-a săpat tranșee pe sub mască
Pe vremea când gustam din vinul amăgirii
Căci mi-am vândut credința la masa diavolească
Prin pactul nelumesc cu zeii prăbușirii
Spre rai și iad mereu o poartă se deschide
Un straniu labirint cu ziduri reci de ceață
Din care evadez în nopți de perseide
Cu aripi de visare ce-n soare se dezgheață
Sub pleoape am păstrat icoane răstignite
Și-n trupul meu ascunsă o candelă cerească
Destinul l-am rescris în versuri ilicite
Și m-am spoit pe față c-o mască feciorească
Dar inima îmi bate și focul e nestins
Mocnind în el și viața și veșnicul regret
Că n-am să pot ajunge în raiul neaprins
De cremenea ce zace în suflet de poet
Redactor: Cristina Pasca
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț

