Julia Dragomir

Culori politice (revăzută)

*
Ceva groaznic plutește
între pământ și cer azi
în aerul fetid și irespirabil
culorile își dispută respirații
*
sentimentele indecise
cuvintele confuze
gândurile nestatornice
și faptele cu două înțelesuri
în clipa în care sunt expuse
capătă o culoare
și se sfâșie cu ferocitate
în bucăți sângerânde
reprobabil carnagiu
*
există ceva mult mai nefast
decât arțăgoasele culori
și sunt nuanțele dintre ele
care duc un război aprins
de răsucire și răstălmăcire
sufletul ingenuu, mintea neprevenită
și inima necălită de incertitudine
sunt toate sub asediu
*
nuanțele beligerante din media
răstoarnă cu sârg istoria
și reinterpretează cultura
nepermis de atroce
Eminescu e azi ultra-naționalist
tristețe fără margini a tristeților
*
tu seceri, culegi și alegi
cu bune intenții
dar să nu fii surprins
dacă ai să cazi în ambuscada
de a nu ști ce ai ales
căci nuanțele te vor fi ales dinainte
*
și-ncep cu lucruri mici
apoi cu tot ce-ți este necesar
chiar și lumina sidefie
și aerul pe care îl respiri neștiutor
sunt amestecate după conveniență
atât de repede
că înainte să îți dai seama
este prea târziu
a fost întotdeauna prea târziu pentru tine

pentru că jocul era făcut
de la bun început
totul a devenit atât de dur
încât nu mai suntem oameni
unii pentru alții
ci culori
și ne sfâșiem cu cruzime
în bucăți de tonuri sângerânde
*
Imaginează-ți ziua când
ne vom lua culorile înapoi
lăsându-le să fie doar atât
căci le-am pătat destul
*
Am fi din nou noi înșine
ne-am da mâna unii altora
ne-am aduce aminte
că suntem mâini și suflete
făcute din minți și inimi
îmbinate într-un candid împreună
*
adevărata noastră culoare este în interior
și ne spune să facem ce e drept
să nu mai atârnăm paleta de culori de șoldul
mândriei fără discernământ
și cu picioarele să începem
să mergem pe pământ
pentru că uneori uităm s-o facem
și să luăm gura bună din aerul dimprejur
*
nevoiți să selectăm până și guri de aer
petrecem noi aici în dezbinare
de la firul lățos al ierbii
ce mângâie tălpi late dar iuți
pânâ în tomba sură de pământ clicos
orbiți iubim cu ură și surzi suntem
muți ciungi nebuni și-ologi
cu frenezie ne zbatem și zeloși
în metehnele cu tente perimate
ce fără milă sufocă tot ce-i nou
în veștede ecouri despre eroi și isme
înecăm iar prezentul
și de pe geamul iluziei prostituate
îl aruncăm încă o dată la gunnoi

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu