Ochii primăverii
Azi ochii primăverii s-au umezit ușor.
Ce-o fi pățit frumoasa, de cine-i este dor?
Instantaneu, privirea s-a agățat de-un pom,
Râdea cu frunza, floarea, un râs tăcut, molcom.
Simțeam în nări mirosul de aer pur, curat,
Sub talpa mea pământul ofta, descătușat
De iarna ce-nghețase culoarea din iriși.
Își bea-nsetat licoarea, cu toți porii deschiși.
Zambilele, cu clopul micuț și parfumat,
Își scuturau rochița de praful adunat,
Se delectau cu bobul de lacrimă picată,
Din ochii calzi de primăvară înflorată.
Cu multă bucurie m-au invitat să beau
Licoarea dulce-a vieții. M-au întrebat de vreau
Să fiu ca primăvara, izvor neostoit
De viață și culoare, dup-anotimp croit.
Am înțeles acum, frumoasa primăvară
Își picura iubirea peste întreaga țară.
Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 