E prea târziu
La ieri, de ce să mai gândesc ?
Când azi sunt spin înțepător,
Și-n labirintul cel grotesc,
Văd doar minute care dor.
Uitând că la începuturi,
Aveam aripi de iubire,
Iar în suflet mii de fluturi,
Se trezeau din adormire
Dar le-am frânt la toți avântul,
Și-am fugit de ei afară,
Eurus mi-aduse vântul
Iar eu am ajuns o fiară
Amintirile mă ceartă
Și aud doar un refren:
- Ai tot căutat pe hartă,
Gară fără niciun tren!
Și plâng apoi sfâșietor,
Pe un peron întunecat,
În care cuvântul dor
Mă privește supărat.
În fundal aud o voce,
Spunând:- Ai sufletul viu,
Iubește din nou cât zece
Până nu e prea târziu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 