
Lumina din lumină
Se-abat dorințele în valuri spre pământ
Și ceru-i luminat de miile de stele,
Simțim intens iubirile cum iau avânt,
Ca să sporească visele din ele.
Au ars mocnit speranțele deșarte,
Stropite rând pe rând de lacrimile ploii,
Dar Omul încă știe a privi departe
Și des își onorează, cu mândrie eroii.
Privește Omul, deseori, spre cerul înstelat
„Și se-agăță de fulgere c-o mână”,
Privește cu nesaț spre-acest țărm dantelat,
Sperând c-acea lumină să-i rămână.
Lumina din lumină s-a făcut,
Căci este hotărât din univers,
Ca Omul să nu fie tăcut,
Când întunericul devine cam pervers.
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț

