
ARDERI LATENTE
Mai auzi, mai vezi cum suspină în ploi
Toți copacii vitregi ai zilelor de joi?
Îți mai fuge gândul de pe-un nor pe altul?
Încă spui cã ceru-i sinonim cu neantul?
Te mai doare, iarăși înc-un vis pierdut
Sau, poate, secunda lipsă din minut?
Trec pe lângă tine himere obscene
Sau cariatide cu gene șatene?
Nu-mi spune nimic, nu vreau un răspuns
Fiindcă-n râs m-am ascuns, să nu dau în plâns,
Dorm pe apucate și mănânc pe sponci,
Și printre cuvinte mai omit triftongi,
Încerc să vorbesc numai în consoane
Până îmi zdrelesc corzile vocale
Și te-aștept într-o gară fără căi ferate
Năpădită de melci și nevertebrate…
Ieri am scos din sipet rochia de mireasă,
Dantela e ruptă însă nu îmi pasă,
În sâni îmi ard latent ispite și păcate
Și-aș vrea să mă cufund în ochii tăi de noapte…
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț

