Ploaie de flori
Ar trebui să strângem flori
De pe câmpia curăției
Și-apoi să le-aruncăm în nori,
Să plouă harul poeziei.
Ar trebui să strângem viață
Căci moartea lumea ia în ciur;
Neguri groși pămânu-nvață
Cum să moară-al morții nur.
Să curgă-n rouă peste dor,
Pe fruntea lumii obosită
Și tot ce-i bun fie ușor
Ca ruga ploii, cea șoptită…
Ar trebui s-avem lumină…
Ah, ce orbire-i! Să scăpăm!
Lăsați din raze-i să revină,
Pentru iubire să luptăm!
Să-i netezim un drum în suflet,
Pe ziduri reci de îndoieli;
Să fie-n om un nou răsuflet
Iar ochii plini de ce-i al ei.
Atunci, cu inimi renăscute,
Vom înflori și noi din nou,
Sub ceruri line și tăcute,
Fiind din bine un ecou!
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 