Mira Minu

Se miră iarba

Pășesc desculță prin mătasea zveltă,
cu picături de-albastru-n timp căprui,
de parca limpezimea asta niciodată
nu mi-a ajuns atât de-aproape,
parca sui
în arcuiri de liră,
spre mirarea
întregii ierbi trezită de curând,
zbătându-și tâmpla ‘naltă
de secunda
în care mieii năvălesc în crâng.

Încep să fug, să salt
dintre sprâncene
lumină tot mai deasă
mai de nea,
de parcă visul bun
m-a coborât din stele
între cearceafuri moi
de borangic și-aș vrea
să ma proptesc în jerbe de tăcere
și-n brațele iubite-acum, cândva…

De-ar fi așa, prin toată nalba mare,
nu aș mai ști să uit,
aș tot ierta.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu