AFAZICE
S-au învolburat copacii și fierb trenele de frunze,
Prin mesteceni mai adie un ecou din glasul tău,
Se amestecă prin gânduri anodine și difuze,
Și te văd printre cuvinte încurcate de Orfeu.
Pontul Euxin își varsă carapacele pe plajă,
Au căzut din vânt păpuși cu ochi negri indecenți,
Eu te-adun din toți lăstunii care-n vene se revarsă
Și-ți simt ochii cum m-apasă cu fiori incandescenți.
De pe buza ta fierbinte am cules o scoică mov
Când o lebădă de sticlă plutea pe marea inertă,
Și-un bondar pe-o partitură compusă de Korsakov
Zbura peste trei octave dintr-o noapte insolentă.
Te rescriu pe-o coală nouă, înflorind un vis tomnatic
Îmi țâșnesc din pori triftongii ultimelor reci vocale,
Îmi pierd mințile și somnul, fug după un nor afazic,
Te găsesc între-o sinapsă și un semn de întrebare.
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 