
Frunză-aș vrea să fiu
Toamnă, frunza ta mă strânge,
Îmi intră în ochi și-n sânge
Nu mă lasă să zâmbesc,
Nici să dorm…. doar s-o iubesc !
Te ador, roșcată frunză,
Lacrimă, cuvânt și muză
Când te-așezi uscată-n păr
Mă usuc și eu de dor.
Te aștept de-un an și-o vară
Cum ai venit prima oară
Singură, prin vânt, rebelă
Ca o prințesă ireală.
Mi te-ai aruncat în brațe,
Mi-ai umplut nopțile toate
Cu veșminte colorate
Din oră-n oră schimbate.
Ai fost frunză verde mai întâi,
Te-ai schimbat în strai gălbui
Iar acum, Toamnă, târziu
Ești gătită-n arămiu.
Stinge-mi dorul ce mă arde
Să petrec noaptea departe,
Pe covorul ruginiu
Și eu frunză-aș vrea să fiu.
Să fiu frunza ta de dor
Pe pământ rătăcitor,
Toamnă nu mă alunga,
Păstrează-mă-n palma ta!
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț

