De toamnă am să mor
De toamnă am să mor, când am să mor,
Bolnavă de octombrie și simt,
Aci, sub coasta stângă cum mă dor,
De-acuma toate. Doctore, consimt
Să scoți această inimă bolnavă,
Să-mi pui în loc o piatră de granit,
Se pare c-am băut ceva otravă,
Așa nu se mai poate să mă mint!
Voi încerca o nouă terapie,
Mă voi hrăni cu aerul din munți,
Da, știu că piatra-aceea nu e vie,
Dar lucru-acesta nu-l vor ști prea mulți.
Voi trece drept un om ca oarecare
Și voi zâmbi la fel ca mai ‘nainte,
Eu știu că de octombrie se moare,
Tu spui că antidotul stă-n cuvinte.
Nu, doctore, îți spun, am încercat!
Mi s-au tot dat cuvinte pe rețetă
Și m-am mințit că e adevărat ,
Iar astăzi mor de moartea asta lentă.
De un octombrie prea incurabil,
De-o toamnă ce mă macină încet,
Măcar tu, doctore, fii rezonabil
Și nu-mi impune traiul de ascet!
Dă-mi voie să trăiesc periculos,
Oricum tu știi că toate-acum mă dor,
În toamnă m-am născut, ce paradox!
Și tot în toamnă simt că am să mor.
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 