George-Eugen Itoafă

Puterea unui gest

Nu-mi așterne covoare de flori,
căci pașii mei trebuie să cunoască pietrele.
Doar așa voi înțelege drumul
și voi simți că pământul mă primește.

Nu-mi dărui lumina toată,
lasă-mi și umbre prin care să trec.
Doar în întuneric învăț să caut
scânteia ce o port adânc în piept.

Nu-mi deschide ușile toate,
lasă-mă să bat și să aștept.
Doar așa voi simți bucuria
unei porți ce se deschide târziu.

Nu-mi ascunde cerul cu nori,
lasă-mă să privesc printre ei.
Doar atunci voi învăța speranța
care răzbate prin întuneric.

Nu-mi aduce cuvinte străine,
lasă-mă să le cresc din trăiri.
Doar așa voi ști că poezia
e glasul sincer al inimii mele.

Nu-mi spune că știu destul,
căci fiecare zi aduce altă lecție.
Doar așa pot urca mai departe
pe treptele vieții mele.

Și dacă mâna ta m-a ridicat o dată,
eu voi ridica zece înapoi,
căci recunoștința din adâncul ființei
se măsoară în fapte, nu în vorbe goale.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu