Iuliana Cozma

Suntem doar frunze

Suntem doar frunze pe căile vieții,
O clipă de veac ce pleacă-n abis,
Un gând nerostit ce-l scriu doar poeții,
Și lacrima sacră de dor și de vis.

Frunze suntem… doar frunze și-atât.
Prin anotimpuri trecem ca ele,
Primim, dăruim, făr’ a ști cât…
Apoi, după veacuri, ,,cădem” înspre stele!

Suntem o poveste a toamnei ce trece
Un infinit din clipe eterne,
Secunda tăcută, cea caldă și rece,
Suntem nemurirea ce-n gând se așterne.

Ni-i viața-mpărțită în vis și chemări
Suntem anotimpuri ce pleacă ușor,
Suntem o poveste lăsată-n uitări,
A toamnei dorință ce freamătă-n dor!

Suntem niște frunze ce-și bântuie traiul
Prin zorii de zi, dar și prin apus…
Suntem o poveste ce-și caută raiul
Prin lacrimi de toamnă și dorul nespus!

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu