Toamna-n pădure
Peste creștetul pădurii
Trece-ncet un cârd de gâște,
Ce fac să tresară murii,
Pe-o margine de miriște.
Frunzele îngândurate
De pe crengile-amorțite
De un vânt sunt scuturate
Și prin văzduh învârtite.
Norii grei de ploi se-avântă
Pe-a cerului copertină
Și cu stropi mari înveșmântă
Ramuri groase ce suspină.
În bârlog ursu-și așterne
Patul pentru lungul somn,
Pe când frunza lacrimi cerne,
Ruptă de frig și nesomn.
Veverițele își cară
Alunele-n adăpost,
Fiindcă gerul stă s-apară
Și nu vreau să țină post.
Într-o scorbură se-ascunde
Un iepuraș mai fricos,
Auzind că de-azi pătrunde
În crâng timpul friguros.
Rupți de vânt și speriați,
Copacii-și plâng soarta-amară
Și-or rămâne despuiați
Până mai spre primăvară.
Pădurea e pregătită
Pentru-a iernii companie,
Ce-o va ține adormită
Într-o dulce simfonie.
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 