FATA PĂDURII
Zburam ca o frunză peste pădure
când o liană verde mă prinse de mână
și mă trase printre ramuri spre ea,
să nu mă-ndoiesc cine îmi este stăpână.
Mi-am întins brațul mult în față
s-o opresc, să nu mă tragă-n ispită,
dar ea mă îndemna să nu mă opun,
să-i dau sufletul să mi-l înghită.
Venise se pare odată cu toamna
să mă ia lângă ea, sămânță de leac,
s-o însoțesc prin sălbatica pădure
și-n straie de toamnă, mireasă s-o fac.
Îmbrățișându-mă ca pe-o tulpină de fag
îmi smulse sufletul cu-n singur sărut,
îmi așeză trupul în patul de frunze
acoperindu-mi-l cu humus și lut.
Cu ultima respirație am mai rugat-o
să punem de îndată capăt aventurii
dar fără să îmi lase timp să mă opun
m-am trezit încătușat de Fata Pădurii.
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 