Ionuț Pande

Nedumeriri

În pădurea cu ecouri mute,
Ciripește timpul veșnic pe un ram,
Urcă fruntea printre nori s-asculte
Câte ploi mai stau bisericilor hram.

Niciun sfânt nu arde-n rugă hăul;
S-au zbătut în noaptea dintre oameni goi.
Dintr-o za se rupe-n lume răul,
Curge pe prundiș de ceruri doar noroi.

Pe o hartă cu povești de gloată,
Ochii tăi se-ascund în bălțile cu mir,
Preschimbând tăcerile în soartă
Și legând cu sânge rece un nadir.

Unde sunt bătute-n aur ceasuri?!
Cine umblă după caii din văzduh?!
Câte săbii se ascut în valsuri?!
Ce fobii se-nfruptă din pentateuh?!

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu