Nostalgie
S-a înserat de tot şi bate vântul.
Pe-un ochi de geam răsar sclipiri de lună.
De-atâta toamnă-a-ncărunțit pământul…
Şi n-are glas, sărmanul, ca să-mi spună
A câta toamnă poartă în desagă,
Atâtea lumi cu tot atâtea vise?!
Îi suntem toți de-o veşnicie-ntreagă
Poveşti de lut pe filele nescrise,
Din cartea lui cu litere de tină.
Sărman pământ… Pe când eram copil
Cu inima scăldată în lumină,
Mă aşezam în palma ta, tiptil
Să pot să-ți simt răcoarea din izvoare.
Şi adormeam la sânul sfânt al ierbii.
Visând, puteam să văd în depărtare,
Boncăluind, cum trec în cete cerbii.
Mă lepăd azi de lume şi de toamnă
Că-mi vor de-a-ntregul sufletul simbrie,
Şi de o vreme-ncoace mă condamnă,
Să uit cu totul de copilărie.
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 