Ion și Dumnezeu
-Din vechi semne, azi niciunul,
Vremea nu vrea să-mi vestească!
Gândea Ion mustrând străbunul,
Sub vânt rău, cum e taifunul
Gura hâdă când își cască…
De am bătături în palme
Și sub unghii-mi intră tină,
E-n zadar sudoarea-mi Doamne?
Ai pus truda să-mi condamne,
Asuprirea necreștină?
Conduc plugul, dau cu sapa,
N-am rachete și n-am tunuri,
Implor din cer mila, apa,
Nu eu rănesc lumii, pleoapa
Cu otrăvuri și cu fumuri!
Ajut cu slaba-mi spinare
Fratele să-și ducă sacul,
Nu vând puști să ia-n cătare
Frați pe frați, nu-s goarna care
Comandă atacul…
Seceta-l necăjea tare,
Dar un nor purtat de-un înger
Dădu ploii sărutare,
Tunetul din depărtare
Îl certă ascuns de-un fulger:
”-Ioane, tu să-ți vezi de coasă
Precum pasărea de cântec,
N-ai să rabzi tu, foame-n casă,
Rostul lumii, Mie-mi lasă
Am Eu grijă, drept să-l judec!
De-ai putere, nu ești liber
Cum e ciocârlia-n cer…
Ești păpușă și fals lider,
Strângi tensiuni precum un fider,
Le ești slugă până pier!
De-ai avere, pe la gene
Rar te întâlnești cu somnul,
Frica-i sângele-ți din vene,
Zeul ”Ban”, gânduri viclene,
Din zori îți tot țin isonul!
Uită, judecăți și plângeri
Care-ți tulbură izvorul
Și ai să-mi vii cu-alai de îngeri,
Lăsând lumii-n care sângeri
Să-ți tâmâieze ulciorul!”
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 