Veșnicie
Bate uitarea timidă în poartă
ușor obosită de a vieții soartă
frunza de vie foșnește durută,
din nucul bătrân mai cade o nucă,
toate se trec și toate-s pe ducă…
Strigă tăcerea și bate-n obloane
vântu-i răspunde,frunza îi doarme
păianjenii înveliți în fir de poveste
peste tăceri țes pânze măiestre,
peste o lume ce azi nu mai este …
Din vatră cărbunii cu ochii de smoală
privesc mirați clipele arse și goale
de veghe-n poartă o crizantemă
își leagănă floarea, viața-i dilemă…
Pe o viță de vie trei boabe de poamă
atinse de brumă nu fac mare dramă
au strâns în ele dulceața toamnei
și-n suflet poartă parfumul mamei.
Poarta închid peste ani de tăcere
și lacrima înghite pustiu și durere
un trandafir zâmbește-n fereastră
înveșnicind tăcut trecerea noastră.
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 