Maica
Desculță umbla maica mea prin Cer,
Că a văzut pe mine-a iernii semne,
Să-mi cumpere o sarcină de lemne
Și un sicriu, luat la metru ster.
Și-a întrebat la sfinții care taie
Copacii vieții, când sunt de tăiat,
Dar toți i-au spus că ei le-au terminat,
C-au fost puține și a fost bătaie.
Că toți s-au pregătit, că-s gospodari,
Din vara vieții lemne și surcele,
C-au auzit că iernile sunt grele,
Și că prin ceruri sunt nămeții mari.
Ea n-are bani, doar niște flori în mână,
Că-n ceruri nu se cumpără cu bani,
Și-ar vinde maica poate niște ani,
Dar câți să vândă, câți să îi rămână?
E-ngrijorată, cum a fost mereu,
Și lângă Domnu’-și faceźntruna treabă,
Și când Îl vede, biata, Îl întreabă:
Când vine iarna pentru fiul meu?
Că nu mi-e, Doamne, gândul liniștit,
Că-l știu ce bolnăvior era-n pruncie,
Mai lasă-l, Doamne, vară să îi fie,
Că nu e, Doamne, nu e pregătit!
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 