Coca Elena Mahalu

M-aș întoarce-n satul meu

M-aș întoarce-n satul meu, însă viața nu mă lasă
Am plecat de prea mult timp, vorbe nespuse m-apasă,
Lucruri ce n-au fost făcute, atunci când a trebuit
Speranțe neîmplinite, doruri risipite-n vânt…

S-au dus anii tinereții, când încă era putere
Să repar unele treburi…azi, a rămas doar durere,
Scârțâie toate-n apus, le-a cuprins încet rugina
Ninse-s prea de timpuriu și nu mai zăresc lumina.

Dimineți înrourate bat la porțile-ncuiate
Dincolo de ele parcă, niciun sunet nu răzbate,
Nu mă-ntâmpină în prag, decât amintiri brodate
Pe altarul sufletului, acolo au fost uitate…

M-aș întoarce-n satul meu, dar lumea e tare rea
Judecă și vii, și morți, și n-aș mai putea răbda
Să o iau de la-nceput, cu năduf și gânduri strânse,
Pași pierduți prin curtea casei, jaruri stinse, reaprinse,
Lacrimi prelinse sub gene, la lumina lumânării
Unde te-ai grăbit, tu, viață? Spre uitare și tăcere…

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu