Păcat șoptit
„Doar un păcat mi-a mai rămas”
când sorb secundele din ceas
și-apoi ți le șoptesc
pe buze și pe sâni cuminți
asemeni ultimilor sfinți,
cu iz de „te iubesc”
Numai o noapte voi lipsi,
dar îți voi fi a doua zi
supus ceasornicar
ce-n inimă-ți va repara
tic-tac-ul dintre „nu” și „da”
legat de minutar
Doar o credință mai păstrez
și din științe doar un miez
călcând religii vechi
credința că pe-același vad
trec suflete spre rai sau iad
singure sau perechi
Numai un gând îmi bate-n geam
când clipe ciripesc pe ram
un cântec trecător,
un gând cu brațe de alint
în timp ce clipele-și întind
aripile, a zbor
Doar o lumină mai respir
și mă mai leg c-un singur fir
de lume și de cer
respir lumină-n ochii tăi
și-mi aflu calea printre căi
de veșnic și-efemer
Mai intru doar într-un altar
în ritmul unui secundar
care-a fugit din ceas
altaru-i trupul tău păgân
dar nu mă-nchin și nu rămân
căci nu e de rămas
Trec, doar, prin el, să mă sfințesc,
păcat șoptit în „te iubesc”
și clipă de neant
dar nici măcar nu-ngenunchez
și-n ochi la mine n-ai să vezi
cerșiri de trist amant
„Doar un păcat mi-a mai rămas”
să-mi răstignesc umbra pe ceas
când clipe-ncrucișez
iar tu s-agăți de secundar
o iconiță din altar
și să mă ierți de miez
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 