Doar plutirea păpădiei
Crapă zorii pe câmpie,
Înghioldiți de macii roșii;
Neolitice cortegii
Își petrec tăcut strămoșii.
Picură din pâine rouă,
Lacrimi gintelor agrare;
Trag căruțele pierduții;
Blânzii bivoli n-au culoare.
Rostul păsării de veghe
A-nlemnit pe-o culme clară;
Doar plutirea păpădiei
În tăcere se scoboară…
Unduiesc prin lanuri umbre;
Pleve se ridică-n zare
Și miroase glodu-a reavăn;
Vino Vânt, te-arată Soare!
Triste kipuri, cercuri, cercuri
Se încheagă și destramă,
Murmurând neînțelesul
Buzelor de sub maramă.
Parcă susură izvorul,
Parcă-i foșnetul pădurii
Cufundat în sihăstrie
- Nări de cerb și surii, surii…
Zvârcolesc pe cer zmeoaice
Vântuind din miazănoapte;
Pacea frunzelor, stăpână,
Freamătă a grâne coapte…
Par gorganele, din ceruri,
Mistici óchi de stâncă trează,
Ce,-n întinsul blând al stepei,
Timpului se dezlânează.
Se rotește grav Pământul;
Ziua moare obosită,
Alungind ecvestre umbre
Devorate de copită.
Furnicarul se destramă;
Bivoli negri se afundă
În ciuciurul trist al serii;
Iarba-i crudă și profundă…
Se-arămesc frunzare-n măguri;
Seacă soarele-n cișmele;
În opaițe de-argilă
Noaptea cuibărește stele…
Constelații înfioară
Prunci de-ovăz, în scalda lunii;
Visul bântuie pridvoare
Și se-aud foșnind gorunii…
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 