Departe de trădări și de păcat
Mă strigi pe nume ca pe-un vis știut
Dar glasul tău răsună prea departe
Eu sunt doar glasul timpului pierdut
Ce rătăcește noaptea printr-o carte
Mi-ai pus în piept un dor ce nu mai tace
Și mi-ai făcut iubirea legământ
Să te urmez prin ceruri prea sărace
De stele care mor în praf de vânt
Cândva zburam prin ceruri fără teamă
Cu aripi largi și ochii plini de zări
Dar mi s-au frânt și au rămas la vamă
Ca niște crengi uscate pe cărări
Mai dă-mi din jarul tău, de mai există
Să-mi ardă-n piept o ultimă pornire
Și să fugim de lumea anarhistă
Că vreau să scriu până la înlemnire
Vom fi doi rătăciți fugiți din vreme
Tu ca un Pegas alb imaculat
Iar eu o zână plină de probleme
Te voi urma în zborul fermecat
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 