Mai stai…
Tu îmi aduci în cale florile Iubirii,
fior de Suflet dat în pârg,
tristeți se sinucid la țărmul fericirii,
cuvinte nerostite în tăceri se frâng.
Și dacă m-ai ales tocmai pe mine
să-mi zăbovești lângă suspin,
mai stai și-n anotimpul care vine
să împărțim Lumină și destin.
Alintă- mă cu un sărut
și Cerul mi-l așează într-o privire
Iubirea ta să-mi fie scut,
sălaș al zilelor de mâine.
Primește- mă la marginea- nserării,
eu vin cu toate florile de mai
și din adâncul dorurilor mele
îți voi striga: te rog mai stai!
Mai stai…
Mai stai o undă de Iubire
și două clipe de speranță-n plus,
stai să răsară zori de nemurire
să știu că timpul nostru încă nu s-a scurs.
Mă răscolesc tăcute întrebări
și visurile risipite-s toate la zenit,
mai stai să înnopteze trandafirii
și spune-mi că Iubirea noastră
niciodată n-a murit.
Mai stai…
Mai stai până mâine
sau… măcar până-n zori
și…cine știe?…
poate ne trezim fluturi
sau poate ne prefacem flori…
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 