
CU PĂRINȚII-NTR-O GUTUIE
Iarna doarme-ntr-o gutuie ce se strică la fereastră
Gerul crapă Luna-n două sub covor de ceață-albastră
Tâmplele îmi ard ca jarul focului de sub cenușă
De-atâta singurătate, niciun scârțâit de ușă
Prizonier de noapte albă în celula mea din casă
Și cătușe de cuvinte urme-n suferințe lasă
Căci m-au condamnat jurații cerului cu ochi de gheață
La ani grei de schimnicie, la o viață fără viață
Urmăresc cu ochii minții un spectacol trist, banal
Derulându-mi-se filmul cu trecut în serial
Clopotul prin sânge trece, se oprește-n piept și bate
Și constat că-o lungă moarte am trăit pe săturate
Rămas singurel pe-afară, mi-am luat sufletul în gazdă
Și ne-am căutat străbunii sub a nu știu câta brazdă
Aici ne-am găsit părinții pribegind pe-o cărăruie
I-am poftit să se-odihnească într-o putredă gutuie
Și de-atunci când gerul crapă liniștea de noapte-albastră
Cu părinții-ntr-o gutuie, mă sting noaptea în fereastră
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț

