Nicoleta Tudor

Rugă


Doamne, dacă mă iubești
Și știu de pe-acum că… da,
Atunci când mă mai privești
Să-mi dai din răbdarea Ta.

Și aș vrea să Te mai rog
Sănătoasă să mă ții.
Când mintea îmi mai ia foc
Și simt că nu pot trăi

Să-mi dai pace în furtună,
Să-mi înlături orice nor,
Să simt vremea că e bună,
Să nu mai privesc în gol.

Ține-mi fruntea sus, Părinte,
Când mă-ndoi sub greul meu,
Pune-mi lumină-n cuvinte
Și nădejde-n piept mereu.

Când nu știu pe ce cărare
Pașii mei să îi mai duc,
Fii Tu semn și alinare,
Pentru mine fă un truc.

Iar de-am crucea prea amară,
Umerii prea obosiți,
Dă-mi puterea s-o car iară
Doamne, să nu mă eviți.

Și când ziua se termină
De sunt tot nefericită,
Ia-mă, Doamne, și m-alină
Ca pe-o fiică rătăcită.

Căci mă las în mâna Ta,
Pe mine și ce iubesc,
Tu ești acum casa mea
În care mă regăsesc.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu