Radu Cătălin Melinte

Scrisoare de la Badea Vasile

Eu vin din timpuri aspre, de dincolo de vreme
Îmi curge-un râu de fapte prin carne și prin vene
De prin păduri umbroase cu lupi urlând la lună
Din clinchetiri de oase, din pușca ce detună

Cobor din neamuri bune ce au zâmbit la moarte
Știind că voinicia cu lașii nu se-mparte
Sunt tare ca o cute ce cade peste coasă
Când voi sunteți blestemul intrând hoțește-n casă

Am fost stejarul singur ce-a înfruntat furtuna
Voi nu veți fi nici praful de scuturat cu mâna
Am spatele de piatră din pumni îmi crește plugul
Voi răsfățați ai sorții obișnuiți cu jugul

Sunt fiu de doine plânse m-au alăptat balade
Voi sunteți tinichele pe piepții seci cocarde
Am iscălit cu sânge hârtii la primărie
Voi ați lăsat ciulinii să se înfrupte-n glie

Eu sunt apusul lumii cu hore-n care fete
Scăpau din sâni iscoade flăcăii să se-mbete
Și-i legănau pe poale pe plozii sfinți de mâine
Ce vor curma grumazuri pentru pământ și pâine

Mă trag spre crucea arsă că vremea voastră-i calpă
Scuipați de spurcăciune veți fi striviți sub talpă
Eu vin din neam, din țară și plec spre mântuire
În voi e doar ruină și-o falsă răstignire.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu