Cal înaripat
Versuri: Dumitru Grui
Tu tragi de mine ca de-un cal bătrân,
mă biciuieşti să merg spre nicăieri,
eu mi-am pierdut potcoavele prin fân
şi dorurile prin trecute primăveri
Mai dă-mi jăratic dacă vrei să zbor
şi-am să te duc, prin ceruri, hăt departe,
călători-vom iute, ca un nor,
până la viaţa cea fără de moarte.
Hai să fugim din lumea în ruine
ce deveni-va un imens mormânt,
ne-aştepte moartea mult şi bine,
n-om reveni de-a pururi pe pământ…
Ne vom iubi ca-n basmele uitate,
cu feţi-frumoşi şi fete de-mpărat.
Departe de trădări şi de păcate.
Tu, zână din poveşti, eu, cal înaripat!
Versuri Lidia Zadeh
Mă strigi pe nume ca pe-un vis știut
Dar glasul tău răsună prea departe
Eu sunt ecoul timpului pierdut
Ce rătăcește noaptea printr-o carte
Mi-ai pus în piept un dor ce nu mai tace
Și mi-ai făcut iubirea legământ
Să te urmez prin ceruri prea sărace
De stele care mor în praf de vânt
Zburam cândva prin ceruri, fără teamă
Cu aripi largi și ochii plini de zări
Dar mi s-au frânt și au rămas la vamă
Ca niște crengi uscate pe cărări
Mai dă-mi din jarul tău, de mai există
Să-mi ardă-n piept o ultimă suflare
Și să fugim de lumea anarhistă
Că vreau să scriu până în carul mare
Vom fi doi rătăciți fugiți din vreme
Tu ca un Pegas alb imaculat
Iar eu o zână plină de probleme
Te voi urma în zborul fermecat
Departe de trădări și de păcat
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 