CATACOMBE DIGITALE -pamflet-
În camera cu umbre de neon
Se-ntorc fantome moarte din trecut
Cu care am vorbit la telefon
Să-mi dea de milă premiu la debut
Pe canapeaua nopții mă adun
Cu avatarul inimii închis
Ca-ntr-un bordel cu târfe la comun
Care fumează iarbă din plictis
La nemurirea sufletului meu
Adesea mă gândesc realizând
Că harul ți-l trimite Dumnezeu
Doar dacă tragi pe nas din când în când
Pe patul nou din scânduri fabricat
Mă-ntind ca-ntr-un sicriu fără capac
Și de atâta ger am înghețat
Ca albă ca zăpada în hamac
Iar pe rețele noaptea mai cobor
În criptele cu ziduri în condens
Să mă-ntâlnesc cu moartea, trecător
Când viața mi se pare un nonsens
Prin foldere cu lacrimi de metal
Caut altarul pentru rugăciuni
Și-n drumul meu spre ultimul portal
Mai scriu câte un vers pentru nebuni
Iar dintr-un selfie vechi și neblurat
Pe când eram soție de persan
Mă upgradez pe un display crăpat
Apoi aprind un bec în subteran
Să îmi comand pe emag un coran
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 