Mărioara Nedea

Uite, trec cocorii!

Stă să se răstoarne cerul peste ape.
Mușchiul  de pe piatră mi-a intrat sub pleoape.
Simt că primăvara va veni cu tine.
Muza-mi își deschide coapsele virgine.
Cresc în  noi copacii…se deșiră norii…
Iezii îmi fac semne: -Uite, trec cocorii!
Hoinărim prin stepe dar la poli opuși.
Gândurile-nțeapă dar purtăm mănuși.

Nu lăsăm amprente, nici măcar un semn.
Nu aprindem focuri, nu e niciun lemn.
Doar prăpăstii negre  ce înghit epave
Și furtuni solare răstignind enclave.
Fulgi de păpădie ni se cern zadarnic
Pe inelul vieții, ignobil paharnic,
Ce ne soarbe zilnic sângele lihnit,
După-un strop de fosfor, fără de chibrit.

Lilieci cu aripi și cu gheare roșii,
Au zburat prin mine și-au ucis cocoșii.
Mă ating pe umeri și mă trec fiorii.
Cred că o să plouă:-Uite, trec cocorii!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lasă un comentariu