Semn de floare
Iarna încă e-n ecouri, încă soarele se-ascunde,
Dar e-un freamăt în crescendo, vine parcă de oriunde…
E un freamăt și-o magie, fierbere în seva firii,
La un semn, va da năvală, tot alaiu-nmuguririi!
Cățărați pe axul vieții, mugurași se vor deschide,
Aducând cu ei o taină din adâncuri mari, fecunde,
Vor trimite către slavă aprioric semn de floare,
De-o pură-ncuviințare… numai cerul e în stare…
În simțiri se zbate timpul ca-ntr-o oglindire vie,
Parcă nu mai au răbdare vânturile să adie,
Parcă se reped cu valuri de izbiri pasionale
Într-un mal de rezistență a redutelor finale.
Se dospește primăvara, ca o ciută-n nurii tineri,
Nu mai este loc de teamă, nici de vină sau rețineri,
Azuriu se-ntoarce zborul… zărilor… ce se vor prinde
Într-un dans nebun de doruri, doruri coborând în unde.
Și se vor întoarce spații în amonte de visare,
Se vor naște generații cu voioase firișoare
De lumina nouă, pură, cuprinzând duioase inimi,
Într-o dragoste mai mare, dezertorii vor fi minimi.
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 