Mai mereu…
Mai mereu, când se poate,
Printre visuri se cern,
Mai târziu, mai devreme,
În zori sau în noapte,
Iluzii deșarte
În loc de refren.
Mai mereu, în privirea-ți
Scrutând zările
Se-mbracă amurgul
În zeci de curcubeie.
Deseori, noaptea
Se dezgheță cărările.
Mai mereu, când aștepți
Pe potecă să vină,
Printre frunze de tei,
Se strecoară ușor
Pasul ei de femeie,
Pasul ei de felină.
Mai mereu nu am aripi,
Sunt o frunză în vânt,
Un cumul de patimi,
Din descărcări de cuvânt,
Așteptări și rugină
Între cer și pământ.
Mai mereu întind gândul,
Aripi să îmi crească
Cerșind cu ardoare,
Universul să-mi ningă
Cu iubire pe tâmple,
Ninsoare cerească!
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 