
RĂDĂCINA IUBIRII ALBASTRE
Când timpul se uită pe gaura cheii,
Copiii lui martie-s abia clasa-a treia,
Dar cui îi mai pasă? E ziua femeii
Și știi ce poți face? Iubește femeia!
Femeia e cântec, e mamă, bunică…
Și câte nu știe să fie femeia?
Căderea pe gânduri tot ea ți-o ridică…
Iar când e nevoie, aprinde scânteia!
Prin trupul femeii trec viețile noastre,
Căci nu-i cu putință să nască bărbatul!
Ea e rădăcina iubirii albastre…
Pe umerii dânsei noi suntem halatul!
Știați că femeia e dragostea clară
Ca zâmbetul clipei în fața oglinzii?
Tu ești doar arcușul, ea, glas de vioară
Din care se-nfruptă, pe rând, suferinzii!
E ziua femeii! De ce numai una?
Ce, mâine, femeia nu e tot femeie?
Iubiți-o, nu numai când cerul și luna
Se plimbă de mână pe vechea alee!
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț

