APUS DE IARNĂ
Port cenușa iernii într-o urnă de vânt,
Ca un pustnic mă-mbrac cu armura de muguri,
Fir de cântec prelins între cer și pământ,
Eu în brazda tristeții înfig astăzi noi pluguri.
Sub asediu de verde cad uscate redute,
Degrade-uri de gri se topesc în crepuscul,
Rup căpăstrul zăpezii și-i șoptesc tandru: du-te!
Printre frunze uscate se-nfioară minuscul,
Amorțit trubadur, ghiocelul sfios,
Clopoțind a lumină, a iubire de viață
Și despică a gheții mână până la os,
Și trosnesc între osii poduri albe de gheață.
Simt că parcă îi sunt primăverii datoare,
Câțiva galbeni voi strânge din poiene de jad,
Mă grăbesc să plătesc cu nectarul din floare,
Chiriaș între-apusuri, ca apusul eu ard .
Redactor: Mira Minu
Redactor șef: Ionuț Pande
Director editorial: Camelia Corina Boț
Zbor spre înălțimi 