Florentina Savu

DESPRE TEMPERAMENT, CARACTER ȘI PERSONALITATE Voi cita din memorie ceva, spus de un psiholog, al cărui nume nu-l mai rețin, din păcate, ceva ce mi-a plăcut foarte mult și nu doar că mi-a plăcut, dar împărtășesc aceeași părere și anume: „Copilul nu are personalitate, (așa cum tot spun unii: vai, îi rănești personalitatea…nu poți să-lContinuă lectura „Florentina Savu”

Teodor Dume

Negociere cu Dumnezeu -autor: Teodor Dume – Stelele mele sunt mult prea josnoapte de noaptele privesc strălucireaîn ochii universuluiși gândul refuzăsă mă lase să dormnu-i bai zicpână dimineațăo să negociez cu Dumnezeupe bucățica de fericirepe caremi- a dat- o la naștere nu nu am altă strategieîntunericul proaspătde la marginea ceruluimă întreabăcât sunt de convinsde hotărâreaContinuă lectura „Teodor Dume”

Gabriel Cristea

Ca un leac, sinestezia Fluturi galbeni, o lentoare,Joacă-n ierburi mătăsoase;Strai din frunze-amăgitoareVântu-mi țese și descoase. Printre spicele morganetremură o formă brună,Precum apa din fântână,Ridicând spre cer bulboane. Plutitoare mi-e câmpia;Se revarsă-n ochi și vene:Ca un leac, sinestezia,Mă cuprinde și mă cerne… Părul tău precum o boareLunecând pe coapsa goalăÎmi trezește și răscoalăEzoterica lentoare. Redactor: MiraContinuă lectura „Gabriel Cristea”

Manuela Cerasela Jerlăianu

De ce să plâng întruna? De ce să plâng întruna când sufletul m-apasă,Nu văd că nebunia își face-n lume casă!De ce să mor pe trupul, cuvintelor, când frica,Măsoară-n mine totul, ca să rămân nimica! De ce să-mi plângă mama când sufletul îmi simte,Că sufăr în tăcere, în loc să mă alinte;Pe rana din cuvinte, mă-ntindContinuă lectura „Manuela Cerasela Jerlăianu”

Nicolae Cișmaru

SĂ FACEM PLOI s-au uscat zilele veriiîntr-atâta încât parec-ar fi vorba de-o ferigăc-ar fi vorba de o floare dac-am face ploi, iubitocăci pământului-e seteam uda cămașa veriiși i-am pune frunze-n plete luna să ne răcoreascăi-am pune pe frunte lauriși c-o luntre-mpărăteascăam salva peștii din plauri hai să ne-ntâlnim, iubitoîntr-un punct și-o acoladăși să bem dinContinuă lectura „Nicolae Cișmaru”

Daniela Konovală

Aș fi… De n-aș fi om, poate c-aș fi pădureAdâncul verde mi-ar pulsa în trunchi,M-aș dezbraca de șoaptele zăludeȘi-aș risipi ofrande cu visele mănunchi… De n-aș fi om, poate că aș fi apă,O mare fără seamăn ori un râu,Fluidul răbdător ce-n stâncă sapă…Sub dalta vremii cuget fără frâu. De n-aș fi om, aș fi oContinuă lectura „Daniela Konovală”

Viorel Gongu

Gândul la părinţi Azi tot mai des ţi-e gândul la părinţi,Nepoţii ţi-au crescut până la umeri,Ţi-e greu la anotimpuri să mai numeriŞi-ai cam uitat cum e să strângi din dinţi.Te mai revolţi dar azi o faci cu tact,Înţelepciunea-ţi spune că-i degeaba,O mai amâni, pe mâine, să-ţi faci treabaDe parcă ai nemoartea sub contract.Te duci maiContinuă lectura „Viorel Gongu”

Ovidiu Oana-pârâu

Demn de Dumnezeu Când mă închin privesc spre univers!Virtutea răsădească-se-n fiinţă!El, Demiurgul, nu vrea, umilinţă,Rob în genunchi, ci să înving în mers. Îl găzduiesc şi azi în lutul viuCe-a zămislit, dând sufletului rosturiŞi vrerii, prea statornice-adăposturi,Oglindă înspre mâine să Îi fiu. Dar e sătul de falşii credincioşi,De cei ce-aşteaptă-n rugi să se-mplinească,Pomeni din cer, spreContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”

Radu Dragoș

Natură moartă Prin ochii goi trec poduri de argintCe nu-ți mai cer să le plătești o taxăSub ele un haotic labirintCând cerul gri închide o sinapsă Iar apa se întoarce la cascadāCu un suspin și gemete adânciPrin firul lin ca într-o iliadāSomonii albi se tot izbesc de stânci Încremeniți pe mal visează leiiIar ghearele deContinuă lectura „Radu Dragoș”

Neacșu Elena

Coborâtă-s dintr-un verb De unde vin? Am, oare,-un rost?Pe gânduri cad și mă-ntreb;Îmi e condeiul adăpostCoborâtă-s dintr-un verb; Prin zăpezi, furtuni și zloatăÎnotai… Prin lan cu maci.În zadar aștept răsplată,Nu sunt decât un cârpaci, Ce-avan mă târăsc pe coate,Bâjbâind năuc poteci,În urmă voi lăsa toate,Vine vremea să și pleci. Cum nimic nu mă mai leagăDeContinuă lectura „Neacșu Elena”