Corneliu Neagu

FANFARA.Privesc în tăcere cum plouă afară,aș vrea să te-aduc din trecut înapoi,departe se-aude cântând o fanfară,un plâns de alămuri venit după noi..Coboară bemolii domol în trompete,pe triluri prelungi de vrăjit triolet,seduși în cădere de tubele-ascete,dar prinși între ancii de brav clarinet..Aud un diez, laminat în fligoarne,adună din urmă bemolii-n careu,dar bașii întorși parcă vor săContinuă lectura „Corneliu Neagu”

Adrian Goia

MINTE SUFLETEASCĂ Doar pasiunile nebune sunt delicii interzise,Restul nebuniei noastre zace-n bărcile defecte,Cosmosul îmi roade rana, iar sub ploeapele închise,Ochii mei curioși de tine se răzbună pe obiecte. De-ai vedea că veșnicia e un verde inefabil,Te-ai întinde pe coclauri fără nicio așteptare,Timpul ar crepa în tine ca un murmur descifrabil,Iar în taină, voluptatea, ne-ar desprindeContinuă lectura „Adrian Goia”

Georgeta Rada

SCRISOARE FĂRĂ ADRESĂ Ți-ai dus părinții la azil,Îi vizitezi din an în PaștePână-ntr-o zi când un copilbătrân nu te mai recunoaște. Le-o fi fost foame, frig și sete,Dar, mai ales, le-o fi fost dor,Un dor mușcând pe îndeleteDin inima și mintea lor. Întreabă-i pe specialiștiiÎn inimi frânte ce au scrisLa diagnostic despre triștiiOchi ai bătrânilorContinuă lectura „Georgeta Rada”

Rotariu Dorel

Rugă de noapte De câte ori mă rog, cu râvnă, Doamne ție,Cu truda frunții și a brațelor încerc,Să îmi sporesc argintul, vibrând în armonie,Să nu scriu karmei mele mereu același cerc! Din steaua pe care mi-ai promis-o numai mie,Fug două raze pe drumul de-nchinat,Azi am aflat că una-i secată și pustie,Căci șerpi bându-i lumina, otravaContinuă lectura „Rotariu Dorel”

Mira Minu

Aproape atingeri Poate ne-am fi iubit, de n-ar fi fost timpul,Poate ne-am fi uitat, de n-ar fi fost trupul,Trupul si inima se-mbină cu duhulDuhul cu lacrima, oprindu-ne-avântul. Tu ești un vis din rai, eu sunt nevisarea,Mă chemi, dar nu-ți pot da, de dor, alinarea.Ai venit prea târziu, cu toată ardoarea,Nu poți să-mi fii, să-ți fiu,Continuă lectura „Mira Minu”

Manuela Munteanu

Cerbul Pe lângă recea șoaptă de izvoare,Ce curge drept, c-apoi să se întoarne,S-a înălțat un rămuriș de coarne,Cu neclintirea lui cutezătoare. Scrutează într-o lungă contemplare,Întregul crâng, învăluit în pace,Ca susurul de ape din răstoaceSă nu ascundă pândele de fiare. Adulmecând tăcerea cea pustie,A îndrăznit să-i lege fricii frâul,Iar setea-i grea a cotropit pârâulȘi bea prelungContinuă lectura „Manuela Munteanu”

Camelia Corina Boț

Viziune Seară-mbrăcată-ntr-un gri obosit,din camera pustie privești copacii uscați,portrete vechi, atârnate de pereții decojițiși-o ultimă carte necitită mai stă pe masă…înghițindu-și cuvintele.Tristețea închisă-n dulap urlă nebună,sufletu-ți imploră natura, se vrea de cristalîn carnea care doare, rostind cuvinte;rămâi ancorat în acea dimensiune,ca un fluturece și-a lipit aripa de geamul timpului.Privești cum te desprinzi de trup șiContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

Madiana Domnița Lașcu

De-am fi avut o şansă! Târziu, am adormit visând la tineŞi se făcea că ora-n loc a stat…Arc peste timp se întindea spre mineŞi-o nouă şansă-n viață ni s-a dat! Nisipul din clepsidră dispăruseŞi viața o luam de la-nceput,De-acolo unde firu’ se-ntrerupseDe-acolo unde clipa ne-a durut! Secundele erau doar ale noastreDoar noi aveam să ne-ntâlnimContinuă lectura „Madiana Domnița Lașcu”

Dorel Rotariu

La Putna De ești la Putna pelerin,În calea ta, sfios, cireșiiBalade parcă murmurând,Înșiră ferm, precum plăieșii, Și străjuiesc în stânga taÎntinse măguri, punți spre soare,Cu ochii-n cer, cerșesc izvoareUn cerb frumos, spre-a-l adăpa. Sunt codrii caier de cărăriȘi o stafie toate duc,Pe Darie viteaz haiduc,Ce stăpânea sus în “Cămări”Sau se-ascundea sub “Solotruc”. În drepta obciniContinuă lectura „Dorel Rotariu”

Ana Cris

Casa din ceruri Copila se arată în visul nestinsde când întunericul a întredeschiso rază curată, pribeagă, de soarepeste ramuri și frunzișuri pictatăde ploaia vremelnică, a norilor șoaptă.El stă în ascuns –neatins, nemărginit, nepătruns. Rochia ei răcoroasă solară,din mătăsuri și lumina de vară,precum aripa străvezie și clară,în rugă coboară seară de seară,împreună cu crestele munților senini,spreContinuă lectura „Ana Cris”