Sandu Tănase Chiru

mai bine fă abstracție! n-am luat în serios, în poezie, arta scrierii, de-a fi….doar prevalez a mă scârbi, când sunt luat în bășcăliede cei care erau datori să ducă visul mai departe…tot noi lipim oalele sparte, și le înapoiem încrezători m-am mânjit cu versuri de ocară, și poezii intreagi am siluitce o să iasă n-amContinuă lectura „Sandu Tănase Chiru”

Sandu Tănase Chiru

T E S T A M E N T n-am strâns averi copile,nu m-a lăsat decențaslugă la ban, n-am fost,asta îmi mai lipseaîmi fac doar testamentul,nu a venit scadențaînsă , nu poți să știi când ața va ceda iți las aici ce am scris,are și conotațiiam pus tot într-o carte,să ai grija de eas-o lașiContinuă lectura „Sandu Tănase Chiru”

Flori Cristea

Între zbor de conjunctură și un cer de circumstanță Ce potop de acuarele zdrențuite se agață,Între zbor de conjunctură și un cer de circumstanță!Cum se-adună în castane, guguloi, mieriul toamnei,Și ce nori cu ploaia-n gură, pe acoperișul Doamnei! Scâlciate frunze ude mor de frig și mor uitate,Nici un clopot de aramă, cum firesc ar fi,Continuă lectura „Flori Cristea”

Cristea Flori

DIN POTOP DE PIRAMIDE Corzi se rup și drumuri pier între dune mișcătoare,Eu mai caut încă oaza ce îmi ești de-o vreme-ncoace,Sunt Morgana exilată într-un trup carnal de fată,Peregrin sub jarul lunii visurile încă-și coace. Mă-nfășor în așteptare, în nisipul din clepsidră,E potop de piramide în poemul tău, iubite,Faraoni pe cai de luptă mă îmbie,Continuă lectura „Cristea Flori”

Doina Filip Pavel

TRUPURI ÎNTRE VĂMI Peste trupul tău de frig ,Astăzi fulguie poemeși prin gri-ul toamnei strigNopțile de crizanteme.Ruginit- au gânduri moisărutate de năluci;Când se stinge clipa- n ploi,amăgind mirări sub nuci . Peste trupul tău de dorieri , iubirile s-au ninsÎntr-un lăcrimat ușorvămuind cărări in vis;Peste trupu -ți de cleștarTatăl Nostru se închinăRaiuri îngerește iaradormindu-te înContinuă lectura „Doina Filip Pavel”

Doina Filip Pavel

DIN ÎNTÂMPLARE Ne- om întâlni așa , din întâmplareSi- om defrișa tăceri cu trup de clape,Prin burgul asta infernal , de sare,Vag gust de pescăruși zburînd pe – aproape. Cai adormiți între cetăți și marecu ham de aer și galop năucS- or întâlni așa , din întâmplare ,Pe umbre lungi când fluturii se duc… ȘiContinuă lectura „Doina Filip Pavel”

Teodor Dume

A DOUA SCRISOARE CU DESTINATAR NECUNOSCUT undeva la ora asta se moare spune poetulîndrăgostiţii împart sentimentul în doiundeva la ora asta se naşte un copilpe care Dumnezeu îl va legănape o aşchie de lumină toate lucrurile astea existăînsă tristeţea pe care o împart la unulsfredeleşte în mineca un viermecu rana sub pieleîmi strâng genunchii laContinuă lectura „Teodor Dume”

Dume Teodor

Cetatea din suflet singurătăţile au o cetateuna singurăvin de oriundefără nicio ezitarefiecare îşi ocupă loculstabilit instantaneupe urmă vin întrebărilecu multe sensuripar nişte caravane cu merindepornite dinspre răsărit şi totuşi în cele din urmăun singur supravieţuitorva ieşi din cetateca o zi de primăvară. Autor: Teodor Dume

Ion Iancu Lefter

Orbire de iad Cobor în tine-alunecândla rădăcina unui astru,sunt, astăzi, câinele albastrula poarta iadului urlând. Deschide-mi porțile, Satană,să ard în focul tău nestins,nu mai am umbră, sunt o rană,demult, în mine n-a mai nins, nici vânturile n-au bătutca niște păsări migratoare,cu tot cu sânge-am fost băutde veacu-atomic, care moare și-s orb, lumină nu mai amșiContinuă lectura „Ion Iancu Lefter”

Maria Mihaela Dan

Rămâi o simplă amintireautor:Maria DanÎn nopți pierdute printre ploi de stele,M-am rătacit cândva de dorul tău ,Cu pasi tăcuți pășeam privind spre eleȘi inima-mi batea atât de rău. .Dar de atunci trecut-a multă vremeȘi pe la tâmple s-au cernut zăpeziA mai rămas doar simpla amintire,În care ca năluca, tu te pierzi.Acum privesc cu detașare lunaȘiContinuă lectura „Maria Mihaela Dan”